- Ce implicatii fiscale are vanzarea stocurilor sub pretul de cost catre alta companie?
- Care sunt consecintele fiscale romane in cazul unui actionar al unei filiale romanesti care renunta la un imprumut/creanta scadent (tinand cont ca va aparea un castig la nivelul filialei romane)?
- Cat de mari pot fi pierderile unei companii inainte ca aceasta sa fie obligata sa-si modifice capitalul social in sensul majorarii acestuia?
- Definitia redeventelor din legislatia romaneasca acopera platile facute in legatura cu programele de calculator? Daca da, se refera numai la (i) platile pentru utilizarea sau dreptul de utilizare sau (ii) la orice plati facute in legatura cu programul de
- Ca urmare a cesiunii creantelor aferente unui contract de leasing financiar, o companie inregistreaza o pierdere. Pierderea fiscala va fi deductibila din profiturile anterioare/viitoare?
Ce implicatii fiscale are vanzarea stocurilor sub pretul de cost catre alta companie?
Codul Fiscal si Normele Metodologice corespunzatoare nu contin prevedri exprese privind tratamentul fiscal aplicabil diferentei dintre pretul de vanzare si costul de productie. In plus, legislatia nu conditioneaza deductibilitatea acestor cheltuieli de obtinerea de profit. Avand in vedere regula generala de deductibilitate prezentata in Codul Fiscal (sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile) precum si faptul ca vanzarea acestor bunuri sub pretul de cost este facuta in scopul obtinerii de profit impozabil, aceste cheltuieli ar trebui sa fie deductibile, indiferent daca tranzactia genereaza sau nu profit.
Prevederile Ordonantei 99/2000 conform carora, pretul de achizitie poate fi dedus din punct de vedere fiscal numai in cazul vanzarilor de lichidare si de soldare, atunci cand acestea se efectueaza in pierdere, se aplica numai vanzarilor catre consumatori (individuali) si nu sunt relevante pentru aceasta tranzactie.
In consecinta, pierderea rezultata din vanzarea bunurilor sub costul de achizitie ar trebui sa fie deductibila pentru determinarea profitului impozabil.
Care sunt consecintele fiscale romane in cazul unui actionar al unei filiale romanesti care renunta la un imprumut/creanta scadent (tinand cont ca va aparea un castig la nivelul filialei romane)?
Tratamentul fiscal depinde de gradul de indatorare al filialei.
Dintr-o perspectiva contabila, rezultatul cel mai probabil este acela ca stergerea imprumutului aduce un venit filialei. Acest venit va fi inclus in baza pentru determinarea profitului impozabil. Ulterior, in functie de pozitia fiscala a respectivei filiale, acest venit fie va fi fie taxat cu 16%, daca filiala are profit, fie va diminua pierderea fiscala, daca respectiva filiala este pe pierdere.
O alternativa posibila din punct de vedere fiscal, dar numai dupa luarea in considerare a imprumuturilor oferite de catre actionarii directi, este posibil ca aceasta stergere de datorii sa fie vazuta de catre autoritatile fiscale romane mai degraba ca o contributie la capitalul companiei decat ca un venit. In acest caz, autoritatile fiscale romane ar putea sa refuze deductibilitatea dobanzii reportate de catre entitatile romane. In acest caz, nedeductibilitatea dobanzii reportate poate fi atacata prin urmatoarele argumente: daca imprumuturile nu ar fi fost sterse, dobanda corespunzatoare ar fi fost deductibila la un anumit moment dat si anume atunci cand companiile ar fi inceput sa genereze venituri scazand astfel gradul de indatorare al capitalului sub trei/avand o balanta pozitiva. Atunci cand stergerea datoriilor este facuta ca rezultat al reorganizarii grupului, dobanda este deductibila.
Ca regula generala, in Romania, deductibilitatea cheltuielilor cu dobanda este influentata de urmatoarele prevederi:
- gradul de indatorare al capitalului – atunci cand gradul de indatorare al capitalului este mai mare de trei sau cand capitalul companiei este negativ. In acest caz, dobanda aferenta cheltuielilor va fi tratata ca nedeductibila si va fi reportata la infinit pana cand gradul de indatorare al capitalului scade sub trei;
- limita deductibilitatii: deductibilitatea dobanzii pentru imprumuturi este plafonata la un anumit nivel al dobanzii. Incepand cu 2009, nivelul pana la care dobanzile pentru imprumuturile in valuta sunt deductibile a fost stabilit la 8%. Dobanda care depaseste aceasta valoare este nedeductibila si nu poate fi reportata pentru perioade viitoare.
Din perspectiva legii societatilor comerciale, in cazul stergerii datoriei, nu are nicio relevanta faptul ca firma romaneasca beneficiara are sau nu un grad mare de indatorare.
Cat de mari pot fi pierderile unei companii inainte ca aceasta sa fie obligata sa-si modifice capitalul social in sensul majorarii acestuia?
Din perspectiva legislatiei romanesti privind companiile, daca activele nete ale unei companii reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, se convoaca de indata Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor pentru a decide care sunt masurile ce se impun in aceasta privinta. In cazul in care compania nu respecta aceasta prevedere a legii societatilor comerciale, orice parte terta se poate adresa Curtii pentru dizolvarea companiei.
Pentru a diminua acest risc, pot fi luate urmatoarele masuri:
- Daca pana la sfarsitul anului financiar urmator valoarea activelor nete nu creste pana la jumatate din valoarea capitalului social, capitalul social ar trebui redus cu un cuantum cel putin egal cu cel al pierderilor care nu au fost acoperite din rezerve;
- Capitalul social ar putea fi majorat in asa fel incat sa determine cresterea valorii activelor nete ale companiei. Aceasta este solutia cea mai des intalnita in practica.
Definitia redeventelor din legislatia romaneasca acopera platile facute in legatura cu programele de calculator? Daca da, se refera numai la (i) platile pentru utilizarea sau dreptul de utilizare sau (ii) la orice plati facute in legatura cu programul de
In acceptiunea legislatiei romanesti, redeventa este definita ca fiind o plata de orice fel primita pentru folosirea sau dreptul de folosinta a unei lucrari stiintifice, inclusiv software, a unui patent, marca de comert, desen sau model, plan, formula sau proces secret sau pentru know how industrial comercial sau stiintific. Mai mult, codul fiscal face referiri clare la situatiile in care platile pentru software reprezinta redevente. Caracterul platii primite intr-o tranzactie ce implica transferul de software depinde de natura drepturilor transferate.
In cazul achizitionarii partiale a drepturilor de autor asupra unui software, remuneratia primita este considerata redeventa daca primitorul obtine dreptul de a utiliza programul de calculator intr-o maniera care, fara licenta, ar constitui o incalcare a drepturilor de autor (cum ar fi transferul dreptului de a reproduce si distribui catre public un software precum si transferul dreptului de a modifica sau prezenta public un software). In plus, remuneratia platita pentru folosirea sau dreptul de folosinta al unor idei sau principii legate de software (cum ar fi scheme logice, algoritmi, limbaje de programare) se considera a fi redeventa.
Pe de alta parte, remuneratia in bani sau in natura platita pentru achizitia de software destinat exclusiv operarii respectivului software, fara alte modificari decat cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia, nu va fi considerata redeventa. Remuneratia pentru achizitia in intregime drepturilor de autor asupra programului de calculator nu va fi considerata redeventa.
Ca urmare a cesiunii creantelor aferente unui contract de leasing financiar, o companie inregistreaza o pierdere. Pierderea fiscala va fi deductibila din profiturile anterioare/viitoare?
Legislatia romaneasca contine reglementari specifice in ceea ce priveste deductibilitatea cheltuielilor cu scoaterea din evidenta a creantelor neincasate. Astfel, aceste cheltuieli sunt deductibile in cazul indeplinirii uneia dintre urmatoarele conditii:
- Procedura de faliment a debitorului a fost incheiata pe baza unei hotararii judecatoresti;
- Debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
- Debitorul este dizolvat sau lichidat;
- Debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.
Daca societatea client care beneficiaza de o asemenea stergere a datoriilor nu se regaseste intr-unul din cazurile de mai sus, atunci anularea creantei aferente unei parti din rata de leasing financiar de incasat ar fi considerata o cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit la nivelul companiei ce acorda aceasta anulare. Consecinta directa a acestui tratament fiscal ar fi imposibilitatea efectuarii oricarei compensari cu orice fel de venit (curent sau viitor).
In acest context, trebuie facuta o analiza separata a provizionului constituit de catre compania imprumutatoare pentru orice creanta incerta pe care intentioneaza sa o scoata partial din evidenta. In general, aceste provizioane sunt deductibile din punct de vedere fiscal intr-o anumita proportie (30% din valoarea creantelor respective daca sunt indeplinite anumite conditii). De notat este faptul ca deducerea nu ar fi posibila daca creanta ar fi garantata. Din punct de vedere contabil, daca a fost constituit provizion, la anularea creantei, firma respectiva trebuie sa anuleze si provizionul aferent – impactul fiscal al acestei operatiuni depinzand de tratamentul fiscal aplicabil la momentul constituirii provizionului.
